duminică, 17 iunie 2012

Viața între….cer și pământ




“Oricine va primi, în numele Meu, pe unul dintre acești copii, pe Mine Mă primește” (  Marcu, 9:37)
Cât de reale sunt aceste cuvinte si totuși cât de ignorate… mai ales în zilele noastre, când frica naște indiferență, iar indiferența aduce durere, suferință și în final moarte…
       Viața, un minunat dar divin, ne este dată pentru  a ne bucura de ea, dar sunt momente când ea se sfârșește mult prea repede și atunci ne întrebăm care sunt cauzele… Uneori  un mic înger nu are și el dreptul de a se bucura de momente unice și astfel ajunge să rătăcească între cer și pământ. 
           Viața este unică dar este un dar pe care nu îl primesc toți.  
          Și fiecare viață este diferită, doar că, etapele coincid… și totuși depinde de noi dacă alegem să trăim frumos, sau dacă alegem să facem compromisuri, să devenim indiferenți atunci când vine vorba de lupta pentru idealurile noastre, să cădem pradă  iluziei, iar în acest caz,  viața noastră va fi distrusă.
            Tinerețea, cu bucuriile specifice vârstei reprezintă perioada marilor decizii, fără limite exacte, deoarece fiecare viață este diferită, iar experiențele pe care le trăim ne marchează practic existența. Adevărul este ca unele dintre aceste experiențe pot lăsa urme adânci în interiorul și în sufletul nostru.
            Am învățat că fiecare lucru care ni se întâmplă, are un sens anume pe care s-ar putea să nu îl înțelegem uneori… dar Dumnezeu are niște planuri cu fiecare dintre noi, iar dacă  existăm, dacă suntem aici, înseamnă că așa trebuie sa fie,  să fim cineva, să facem ceva…
            În momentul în care Tatăl nostru vrea să ne arate cât de mult ne iubește, El ne trimite un copil pentru a ne bucura, iar dacă nu reușim să înțelegem acest lucru, multe suflete ajung să se piardă. Probabil că acesta este rezultatul iubirii înțelese  greșit dar și a faptului că suntem capabili să  ne schimbăm viața într-o secundă, să schimbăm oameni, lucruri, amintiri și tot ceea ce ne înconjoară.
            Doar că,  singurul lucru care ne schimbă și pe noi este tot iubirea… și astfel, cu trecerea timpului ne regăsim…alții, dar mereu aceiași, pentru că iubirea implică, pe lângă multe altele, puterea de a ierta, de a uita, credința și bunătatea… ori, dacă nu avem toate acestea sau nu ne străduim să le găsim în noi nu prea putem înțelege lucrurile ce ni se întâmplă, iar bucuria de a fi tânăr ar trebui să fie una  foarte specială, care să marcheze o perioadă minunată din viața noastră…


(Autor: Ana Maria Pascariu)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu